Abcesul pulmonar este o colectie purulenta, de obicei unica, localizata în parenchimul pulmonar, care se evacueaza prin caile respiratorii, în urma deschiderii în bronhii, însotindu-se de expectoratie mucopurulenta si imagine radiologica hidro-aerica.

Etiopatogenie
Agentii patogeni sunt pneumococul, streptococul, stafilococul, pneu-mobacilul Friedlander. Germenii patrund în parenchimul pulmonar pe cale aeriana (prin inhalarea unor produse septice), pe cale limfatica sau hematogena (însamântarea plamânilor cu emboli dintr-un focar supurat) si prin continuitate, de la un focar septic din vecinatate. Cauzele cele mai frecvente sunt: stenoza bronsica (de obicei un cancer pulmonar), dilatatia bronsica, emboliile septice, suprainfectarea unor afectiuni preexistente (chist hidatic, chist aerian, atelectazii etc.), diverse infectii situate la distanta (sinuzite otite infectii dentare, furuncule, flebite, traumatisme toracice etc.). în raport cu modul de formare, supuratia poate Z primitiva (abces cu piogeni, amibian, micotic) sau secundara unei alte afectiuni pulmonare (pneumonie, bronhopneumonie), unei supuratii toracice sau subdiafragmatice, unei embolii septice pulmonare. Factori favorizanti sunt frigul Oboseala, alcoolismul, Diabetul etc. Barbatii contracteaza mai frecvent boala.

Anatomie patologica
Abcesul pulmonar este constituit de obicei din trei structuri" o cavitate care contine puroi, un perete mai mult sau mai putin îngrosat - aparând uneori ca o membrana (membrana piogena) - si o zona de reactie inflamatorie în jur

Simptome
Debutul este de obicei brutal, caracterizat prin frisoane, Febra pâna la 40° junghi toracic, si mai rar, insidios. Urmeaza o perioada de 5 - 10 zile cu caracter de pneumonie sau bronhopneumonie, în care exista Febra (39 - 40°), tuse si expectoratie mucoasa. In acest rastimp apar totusi unele elemente care sugereaza Abcesul pulmonar atingerea severa a starii generale (facies palid, temperatura neregulata, rezistenta la antibiotice) leucocitoza mare (20 000 - 30 000), cu polinucleoza.

Urmeaza perioada a treia de deschidere m bronhii, cu evacuarea brutala a secretiei purulente, evacuare denumita vomica:, si care apare între a 5-a si a 15-a zi de evolutie. Uneori, vomica este precedata de hemoptme sau de spute hemoptoice. Vomica poate fi unica, masiva, când se însoteste de asfixie, sau mai des fractionata. De obicei, dupa vomica, Febra scade si starea generala se amelioreaza.

Ultima perioada este de drenare bronsica. în aceasta perioada, Tusea este frecventa, iar Expectoratia mucopuralenta, abundenta (10 - 400 ml/zi) si dispusa în trei straturi.